Crezul începe cu un cuvânt la persoana întâi: „Cred". Nu „credem", ci „cred" — fiindcă fiecare om Îl mărturisește pe Dumnezeu cu inima lui, chiar dacă o face împreună cu toată Biserica. Iar cel dintâi adevăr mărturisit este că Dumnezeu este unul singur.
Îl numim „Tatăl", pentru că din veșnicie El naște pe Fiul și purcede pe Duhul Sfânt; și „Atotțiitorul" (în greacă Pantocrator), pentru că toate se țin prin puterea Lui. Nimic nu există în afara voii Lui și nimic nu scapă purtării Lui de grijă.
„Făcătorul cerului și al pământului, al tuturor celor văzute și nevăzute" — lumea nu este nici veșnică, nici întâmplătoare, ci zidită de Dumnezeu din nimic, din iubire. „Cele nevăzute" sunt îngerii și lumea duhovnicească; „cele văzute", întreaga zidire pe care o cuprindem cu simțurile.