Prin Taina Cununiei, dragostea a doi oameni este binecuvântată și ridicată la o altă înălțime: ea devine icoană a unirii lui Hristos cu Biserica.
Căsătoria creștină nu este doar o înțelegere între doi oameni, nici doar o sărbătoare frumoasă. Este o Taină, adică un dar al lui Dumnezeu prin care harul Său lucrează în viața soților. La Cununie, Biserica nu doar binecuvântează o iubire care există deja, ci o întărește, o vindecă și o face părtașă la iubirea veșnică a lui Dumnezeu.
Icoană a lui Hristos și a Bisericii
Sfântul Apostol Pavel descoperă taina cea mare a căsătoriei atunci când o așază alături de legătura dintre Hristos și Biserică. Precum Hristos Și-a dat viața pentru Biserică, tot așa soțul și soția sunt chemați să se dăruiască unul altuia până la capăt. Iubirea lor nu este stăpânire, ci jertfă; nu căutare de sine, ci dăruire. În aceasta stă frumusețea și puterea ei.
Tocmai de aceea, Taina Cununiei nu privește doar ziua nunții, ci întreaga viață care urmează. Harul primit atunci rămâne lucrător în casă, întărind pe cei doi în răbdare, în bunătate și în credincioșie, ca să rămână un singur trup și un singur drum către Împărăție, până la adânci bătrâneți.
Cununile de pe cap
La slujba Cununiei, mirii primesc cununi pe cap. Ele sunt semn de cinste și de biruință, dar și semn al muceniciei: al iubirii care rabdă, care se leapădă de egoism și rămâne credincioasă în bucurii și în încercări. Cununa se poartă cu bucurie, dar și cu responsabilitate, fiindcă iubirea adevărată cere statornicie.
De aceea, cei doi pășesc împreună în horă în jurul mesei, urmând Evanghelia, semn că Hristos este în centrul drumului lor. Nu merg doar unul spre celălalt, ci amândoi spre Dumnezeu, iar apropiindu-se de El se apropie și unul de altul.
O legătură care se hrănește
Ca orice dar viu, căsătoria are nevoie de hrană ca să crească. Se hrănește din rugăciune, din iertare zilnică, din răbdare și din Sfintele Taine. Soții care se roagă împreună, care se spovedesc și se împărtășesc, țin candela iubirii aprinsă chiar și în zilele grele. Ceea ce a unit Dumnezeu, omul să nu despartă.
Nu există căsnicie fără poticniri. Însă căderile nu strică legătura, ci ne învață smerenia și ne întorc unul spre celălalt cu inima curată. Fiecare iertare este o nouă cununie, o reînnoire a făgăduinței dintâi.
Căsătoria este temelia pe care se zidește familia creștină. Poți citi mai mult despre Taina Cununiei, despre casa ca mică biserică și despre credința pe care o mărturisim împreună în Crezul explicat.